Mi-e frica

Mi-e frica...mi-e frica de umbre carora nu le vad inceputul si sfarsitul,mi-e frica de vorbele carora nu le inteleg izvorul,mi-e frica de ura care curge de multe ori in jurul meu,mi-e frica de colbul asezat in palme ce mangaie inselator,mi-e frica de orele ce curg nefiresc de repede,mi-e frica de anotimpurile nebune traversate de mine cu un supersonic in picaj,mi-e frica de vantul iscat de ceea ce

 as putea sa zic si tac,mi-e frica de lucruri ascunse in intuneric ,pipaite de mine prin mazga ce pare lipicioasa si cleioasa,mi-e frica de trepte urcate in graba,acele trepte care duc spre ispita,mi-e frica de Omul-negru din copilarie,mi-e frica de timpul ce trece suierand ca acceleratul....mi-e frica de Frica...Dar nu mi-e frica sa traiesc toate astea...incerc s-o inving!