Vine
o vreme cand realizezi ca tot ce ai trait au fost doar iluzii...realizezi ca ai
pus sufletul in palma unor oameni care nu au stiut sa il pretuiasca...iar tot
ce au facut a fost sa il arda ,putin cate putin.Si totusi mergi mai departe de
fiecare data pe drumul vietii...un drum pe care trebuie sa il strabati pana la
capat...un drum cu multe denivelari dar nu depinde de tine unde este acel capat.Tot ce trebuie sa faci este sa il urmezi pas cu
pas.Uneori poate din neatentie te impiedici si cazi,dar te ridici,chiar daca
fiecare cazatura doare,iti speli cicatricile cu lacrimi sperand ca de acum
incolo drumul va fi drept.Dar oare va fi?Tu stii bine ca nu,dar iti impui sa
crezi asta,cum altfel vei merge mai departe?Incerci sa intelegi de ce oamenii
pe care ii iubesti cel mai mult,te dezamagesc cumplit...de ce iti confunda
bunatatea cu naivitatea,de ce iti vad greselile dar nu si partea buna?de ce
unii intineaza iubirea transformand-o in sclavie?de ce se cred indreptatiti sa
fure viata celor ce se ofera lor cu toata fiinta?...Nimeni nu are putere asupra
nimanui de pe pamant...toti suntem egali...toti avem un suflet...Nu sunt
perfecta si nici nu pretind a fi,am greselile mele ,poate...sau mai degraba cu
siguranta am ranit oameni dar,niciodata voit.Am invatat sa raspund raului cu
bine si cel mai important pentru mine este ca am invatat sa iert,sa nu port
pica nimanui,oricat de mult m-ar fi facut sa sufar..un singur lucru nu pot
face...nu pot uita...Vine o vreme cand iti dai seama ca fiecare bucurie sau
zambet tine pret de o clipa...ca tot ce dai e gratis iar ce primesti are un
pret...Realizezi ca iubirea este puntea pe care se plimba durerea dar te
incapatanezi sa mergi pe ea.
Aproape ca nu mai este ceva care sa te sperie
,devii imun la suferinta si tot ceea ce iti ramane de facut este sa iti tii
sufletul strans in palma,sa-ti protejezi farama de lumina,
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu